CHIMIA VERDE
„Tot ceea ce este viu aspiră la culoare”
(Goethe)
„Tot ceea ce este viu aspiră la culoare”
(Goethe)
„CHIMIA VERDE”, cunoscută şi sub numele de chimie durabilă , reprezintă un concept care s-a dezvoltat substanţial în ultimul deceniu şi promovează acea latură a chimiei care susţine şi respectă natura.
Reprezintă o abordare de înaltă eficienţă în prevenirea poluării deoarece caută soluţii ştiinţifice inovatoare pentru gravele situaţii de mediu ale lumii contemporane – multe dintre acestea fiind provocate chiar de latura „neagră” a chimiei care a murdărit natura, a poluat-o.
De ce verde? Pentru că fiecare culoare posedă o anumită energie dominantă iar verdele reprezintă o culoare puternică, aflată în stânsă legătură cu lumina, chimia, natura şi viaţa!
Verdele-culoarea clorofilei, are un efect calmant, liniştitor, relaxant, măreşte altruismul şi simţul moral.
Reprezintă o abordare de înaltă eficienţă în prevenirea poluării deoarece caută soluţii ştiinţifice inovatoare pentru gravele situaţii de mediu ale lumii contemporane – multe dintre acestea fiind provocate chiar de latura „neagră” a chimiei care a murdărit natura, a poluat-o.
De ce verde? Pentru că fiecare culoare posedă o anumită energie dominantă iar verdele reprezintă o culoare puternică, aflată în stânsă legătură cu lumina, chimia, natura şi viaţa!
Verdele-culoarea clorofilei, are un efect calmant, liniştitor, relaxant, măreşte altruismul şi simţul moral.
Iată de ce expresiile„a fi verde”sau „fii verde” reprezintă un strigăt de luptă al activiştilor de mediu şi au devenit un important instrument de marketing pentru unităţile economice dar şi pentru mediul educaţional.
Pentru chimişti „a fi verde” înseamnă aplicarea principiilor chimiei verzi asupra tuturor aspectelor specifice ştiinţelor chimice: cercetare fundamentală şi aplicată, producţie şi desigur educaţie.
În domeniul cercetării, programele de „chimie verde” susţin în special obţinerea de produse chimice lipsite de toxicitate pentru om şi mediu prin utilizarea de materii prime organice regenerabile (deşeuri agricole sau reziduuri lemnoase).Principiile chimiei verzi se referă deci la reducerea,reciclarea sau eliminarea totală a deşeurilor şi a substanţelor toxice cu impact asupra mediului şi a vieţii ,la obţinerea de eco-produşi în industria chimică-fără a diminua însă progresul ştiinţific.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă „Metoda metatezei” recompensată cu Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2005 la descoperirea căreia şi-au adus contribuţia trei cercetători:
-Yves Chauvin (Institutul Francez al Petrolului)
-Robert Grubbs (Institutul de Tehnologie din California)
-Richard Schrok (Institutul de Tehnologie din Massachussets)
În lingvistică „metateza” este un termen care se referă la schimbarea între ele a două sau mai multe litere într-un cuvânt. Prin analogie, atomii dintr-o moleculă de mari dimensiuni pot fi priviţi ca literele ce compun un cuvânt! Ei pot fi mutaţi şi astfel se formează o nouă substanţă. Metateza reprezintă aşadar o reacţie chimică prin care se pot rupe şi recompune legăturile dintre atomii de carbon din compuşii organici pentru a le modifica locul în molecule.
Marele avantaj constă în faptul că „producţia” de substanţe chimice în acest mod este mult mai curată şi mai „inteligentă”, deşeurile obţinute pot fi reduse la minim sau practic eliminate.
Această metodă a deschis noi posibilităţi în obţinerea de materiale plastice elaborate, aditivi pentru combustibili şi produse farmaceutice noi pentru boli considerate incurabile cum ar fi SIDA, cancerul sau maladia Alzheimer şi a constituit un mare pas în dezvoltarea „CHIMIEI VERZI”.
De asemenea programele de „chimie verde” promovează o nouă politică energetică – „energia verde”, energia curată, găsirea unor surse de energie alternativă la cele clasice, produsă din surse regenerabile nepoluante.Conform Agenţiei pentru Conservarea Energiei (ARCE),România trebuie să încurajeze dezvoltarea surselor alternative de energie astfel încât ponderea energiei electrice produse din resurse regenerabile să ajungă la 33% până în anul 2010. Pentru 2007 cota obligatorie a fost stabilită la 0,7% . În condiţiile în care preţul produselor petroliere este în creştere, producerea energiei nepoluante ar fi mai ieftină cu 40%. Principalele surse de „energie verde” identificate la noi în ţară sunt:
- biomasa (deşeuri din lemn, deşeuri agricole,gunoi menajer şi culturile energetice);
- hidroenergia
- energia solară,eoliană şi geotermală
Biomasa ar putea deveni la noi în ţară cea mai importantă resursă pentru producerea de biocombustibili (aprox. 65%) dintre care cei mai importanţi sunt:bioetanolul, biodiesel, biogazul, biometanolul, biodimetileter, biohidrogen, biocarburanţi sintetici, uleiul vegetal pur. Totuşi unele voci „verzi” spun că promovarea neraţională a biocarburanţilor ar putea avea efecte nedorite!
Cert este că de la 1 iulie 2007,conform normelor UE ,agenţii economici au fost obligaţi să comercializeze motorina „verde”-ce conţine minim 2% biocarburant.Urmează ca până la 1 iulie 2008 proporţia să crească la 3% iar până în 2010 la 5,75%. O fi bine sau o fi rău ?
Şi unii cercetători susţin că cererea crescută pentru biocarburanţi ar putea schimba structura pieţii agricole ceea ce ar duce la mărirea preţurilor pentru un şir de produse.Să fie acesta un motiv al scumpirii uleiurilor vegetale pe care l-am resimţit cu toţii în toamna aceasta sau doar seceta o fi de vină ?
Pentru liniştea noastră „chimia verde” caută încă surse de energie regenerabilă. Recent un grup de cercetători norvegieni au construit primul prototip de centrală electrică din lume care va folosi apa de mare pentru a produce o nouă formă de energie regenerabilă-energia osmotică! Dacă două surse de apă, una sărată şi alta dulce sunt separate de o membrană semipermiabilă, atunci cea de-a doua se va deplasa către prima şi va genera o supra-presiune care poate fi transformată în energie cu ajutorul unei turbine. Aşadar să fim optimişti :viitorul este VERDE!
Nu pot încheia acest articol fără să amintesc că programele de „chimie verde” susţin şi o serie de activităţi educaţionale (simpozioane, conferinţe, proiecte strategice –la nivel naţional sau local, campanii de informare asupra alternativelor ecologice, acţiuni de popularizare a legislaţiei de mediu etc.) precum şi parteneriate între mediul academic, industrie, agenţii guvernamentale şi organizaţii neguvernamentale.
La nivelul şcolii „mesajul verde”al chimiei poate fi transmis atât în timpul orelor de curs sau de opţional dar şi prin alte activităţi complementare: proiecte şcolare, sesiuni de comunicări, expoziţii, jocuri tip rebus, reviste şcolare, vizite......Deci în concluzie-„să fim VERZI”!
Pentru chimişti „a fi verde” înseamnă aplicarea principiilor chimiei verzi asupra tuturor aspectelor specifice ştiinţelor chimice: cercetare fundamentală şi aplicată, producţie şi desigur educaţie.
În domeniul cercetării, programele de „chimie verde” susţin în special obţinerea de produse chimice lipsite de toxicitate pentru om şi mediu prin utilizarea de materii prime organice regenerabile (deşeuri agricole sau reziduuri lemnoase).Principiile chimiei verzi se referă deci la reducerea,reciclarea sau eliminarea totală a deşeurilor şi a substanţelor toxice cu impact asupra mediului şi a vieţii ,la obţinerea de eco-produşi în industria chimică-fără a diminua însă progresul ştiinţific.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă „Metoda metatezei” recompensată cu Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2005 la descoperirea căreia şi-au adus contribuţia trei cercetători:
-Yves Chauvin (Institutul Francez al Petrolului)
-Robert Grubbs (Institutul de Tehnologie din California)
-Richard Schrok (Institutul de Tehnologie din Massachussets)
În lingvistică „metateza” este un termen care se referă la schimbarea între ele a două sau mai multe litere într-un cuvânt. Prin analogie, atomii dintr-o moleculă de mari dimensiuni pot fi priviţi ca literele ce compun un cuvânt! Ei pot fi mutaţi şi astfel se formează o nouă substanţă. Metateza reprezintă aşadar o reacţie chimică prin care se pot rupe şi recompune legăturile dintre atomii de carbon din compuşii organici pentru a le modifica locul în molecule.
Marele avantaj constă în faptul că „producţia” de substanţe chimice în acest mod este mult mai curată şi mai „inteligentă”, deşeurile obţinute pot fi reduse la minim sau practic eliminate.
Această metodă a deschis noi posibilităţi în obţinerea de materiale plastice elaborate, aditivi pentru combustibili şi produse farmaceutice noi pentru boli considerate incurabile cum ar fi SIDA, cancerul sau maladia Alzheimer şi a constituit un mare pas în dezvoltarea „CHIMIEI VERZI”.
De asemenea programele de „chimie verde” promovează o nouă politică energetică – „energia verde”, energia curată, găsirea unor surse de energie alternativă la cele clasice, produsă din surse regenerabile nepoluante.Conform Agenţiei pentru Conservarea Energiei (ARCE),România trebuie să încurajeze dezvoltarea surselor alternative de energie astfel încât ponderea energiei electrice produse din resurse regenerabile să ajungă la 33% până în anul 2010. Pentru 2007 cota obligatorie a fost stabilită la 0,7% . În condiţiile în care preţul produselor petroliere este în creştere, producerea energiei nepoluante ar fi mai ieftină cu 40%. Principalele surse de „energie verde” identificate la noi în ţară sunt:
- biomasa (deşeuri din lemn, deşeuri agricole,gunoi menajer şi culturile energetice);
- hidroenergia
- energia solară,eoliană şi geotermală
Biomasa ar putea deveni la noi în ţară cea mai importantă resursă pentru producerea de biocombustibili (aprox. 65%) dintre care cei mai importanţi sunt:bioetanolul, biodiesel, biogazul, biometanolul, biodimetileter, biohidrogen, biocarburanţi sintetici, uleiul vegetal pur. Totuşi unele voci „verzi” spun că promovarea neraţională a biocarburanţilor ar putea avea efecte nedorite!
Cert este că de la 1 iulie 2007,conform normelor UE ,agenţii economici au fost obligaţi să comercializeze motorina „verde”-ce conţine minim 2% biocarburant.Urmează ca până la 1 iulie 2008 proporţia să crească la 3% iar până în 2010 la 5,75%. O fi bine sau o fi rău ?
Şi unii cercetători susţin că cererea crescută pentru biocarburanţi ar putea schimba structura pieţii agricole ceea ce ar duce la mărirea preţurilor pentru un şir de produse.Să fie acesta un motiv al scumpirii uleiurilor vegetale pe care l-am resimţit cu toţii în toamna aceasta sau doar seceta o fi de vină ?
Pentru liniştea noastră „chimia verde” caută încă surse de energie regenerabilă. Recent un grup de cercetători norvegieni au construit primul prototip de centrală electrică din lume care va folosi apa de mare pentru a produce o nouă formă de energie regenerabilă-energia osmotică! Dacă două surse de apă, una sărată şi alta dulce sunt separate de o membrană semipermiabilă, atunci cea de-a doua se va deplasa către prima şi va genera o supra-presiune care poate fi transformată în energie cu ajutorul unei turbine. Aşadar să fim optimişti :viitorul este VERDE!
Nu pot încheia acest articol fără să amintesc că programele de „chimie verde” susţin şi o serie de activităţi educaţionale (simpozioane, conferinţe, proiecte strategice –la nivel naţional sau local, campanii de informare asupra alternativelor ecologice, acţiuni de popularizare a legislaţiei de mediu etc.) precum şi parteneriate între mediul academic, industrie, agenţii guvernamentale şi organizaţii neguvernamentale.
La nivelul şcolii „mesajul verde”al chimiei poate fi transmis atât în timpul orelor de curs sau de opţional dar şi prin alte activităţi complementare: proiecte şcolare, sesiuni de comunicări, expoziţii, jocuri tip rebus, reviste şcolare, vizite......Deci în concluzie-„să fim VERZI”!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu